Alt Love Building

Postat in Reviewuri de - decembrie 16, 2014
Alt Love Building

Daca va mai plimbati pe canapea, macar ocazional, stiti foarte bine atat faptul ca nu prea ma lovesc de filme romanesti, cat si predilectia mea pentru filme care nu sunt comedii sau filme de dragoste. Love Building a adunat in mod inexperimentat bucati din comedii si romantism, si le-a asezonat cu un pic de americanizare fortata, tinand cont de faptul ca actorii din el erau elevi ai Actorie de Film, ca sa ii poata incadra intr-un scenariu improbabil.

Well, toate nemultumirile mele legate de primul film au zburat pe geam odata cu vizionarea Alt Love Building, pentru ca acest al doilea efort al Iuliei Rugina si al scolii Actorie de Film a fost fix ce trebuia sa fie Love Building.

Dragos Bucur, Dorian Boguta si Alexandru Papadopol revin in rolurile celor trei psihoterapeuti care repara cupluri, si mi-a placut sa ii vad mai bine conturati, multidimensionali, intensi, reali si, de aceasta data, mult mai potriviti in situatiile in care au fost pusi de scenariu. Dragos Bucur a avut chiar parte de niste scene de o intensitate grava, deosebit de savuroase raportate la precedentul film, si mi-a placut foarte mult profunzimea pe care a avut-o atat el intr-o relatie, cat si el in afara ei.

Dorian Boguta pare sa-si fi gasit, in sfarsit, un scop si personajul sau nu mai pare atat de irelevant ca in Love Building. Chiar si cu un rol aparent ingrat, Boguta reuseste sa ma captiveze de fiecare data, facand ca personajul sau sa ii eclipseze pe colegii sai de platou. Alexandru Papadopol pare sa se familiarizat cu rolul lui Cristian si de data asta isi asuma personajul, cu bune si rele, si pare sa se bucure de esentele sale, chiar si in momente lejere.

In Alt Love Building o sa va loviti si de doua prezente neasteptate: Ben Cross are un moment care nu va va lasa fara un zambet pe buze, iar Alexandru Ciucu joaca rolul unui rock star neasteptat de bine. Aditia celor doua personaje mi se pare benefica la scenariul imaginat de Ana Agopian, Oana Rasuceanu si Iulia Rugina.

Regia Iuliei Rugina e mai ferma, si faptul ca au fost mai putine cupluri de “coordonat” (9 vs. 14) face ca filmul sa se concentreze pe probleme reale. De data aceasta, scenariul a lasat departe americanizarea inutila si si-a plasat personajele, asa cum trebuie, in spatiul carpato-danubiano-pontic, cu toate lucrurile frumoase sau urate care decurg dintr-o asemenea miscare.

Realismul personajelor din Alt Love Building a dat filmului un aer mai intunecat, dar si mai matur in acelasi timp, iar asta e un mare plus, din punctul meu de vedere. Daca in primul film mi-era destul de greu sa rezonez cu anumite situatii, in Alt Love Building trebuie sa vrei cu tot dinadinsul sa eviti situatiile de pe ecran de care sunt sigura ca te-ai lovit macar o data in viata. Da, poate ca gravitatea si maturitatea filmului o sa oboseasca pe oamenii veniti sa vada o comedie in adevaratul sens al cuvantului, dar mi se pare ca Iulia Rugina a realizat un contrast incredibil de subtil afisand niste probleme reale asezonate cu un comic de situatie extrem de natural.

Alt Love Building a avut ceva care mi-a placut mult de tot – muzica. Am remarcat o coloana sonora “brodata” efectiv pe scenele din film, si senzatia de apartenta, vizuala si auditiva, face din film o experienta completa, in care poti simti efortul colectiv al unor oameni dispusi sa-si imparta munca cu noi. Daca ar aparea un album cu aceasta coloana sonora, asa cum se intampla la filmele din afara, v-as recomanda sa-l cumparati si pe acela, atat de mult merita laudata muzica din film. Din pacate, din ce stiu eu, asta nu e posibil (momentan), asa ca raman cu doua momente deosebit de calde pentru sufletul meu – inserarea (si impletirea) unei bucati de Bach cu filmul si Fata de ciocolata, un refren cum nu se poate mai potrivit pentru experienta Alt Love Building.

Semn ca maturitatea si seriozitatea nu umbresc absolut deloc o idee buna, va recomand din suflet o comedie care nu e comedie, ci doar un crampei din viata. Alt Love Building intra in cinematografe incepand cu 26 decembrie, si va sfatuiesc sa fiti acolo cand ruleaza. Mulțumesc Freeman Entertainment și pentru invitația la film.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

2 comentarii

  • Bănuiesc că și tastatura este americanizată.
    De aici și lipsa diacriticelor tale … și prezența criticilor mele. 😉
    Anyway, destul de simpatică și inspirată cronicuța ta, așa că filmul va mai avea cel puțin un spectator. 😉

    • Si tastatura, si canapeaua sunt americanizate. 🙂
      Dam absent la diacritice, si prezent la critice. (If you catch my drift).
      Astept impresiile de dupa. 🙂

Lasa un comentariu