Freaky Friday: Cold in July

Postat in BIFF 2015, Freaky Friday, Reviewuri de - aprilie 24, 2015
Freaky Friday: Cold in July

Michael C. Hall s-a aflat mult timp pe lista antagonistilor preferati de public, fiind genul de antierou caruia lumea ii simtea lipsa, gratie lui Dexter. Pe Jim Mickle il cunosc cat de cat, Stake Land fiind unul din filmele mele preferate, si noua lui colaborare cu Nick Damici mi se parea, cum altfel, promitatoare.

Cold in July e un film cu o structura narativa foarte bine pusa la punct, care nu deviaza de la subiect, pentru ca Jim Mickle isi propune, ca de obicei, sa se axeze pe niste personaje construite intr-un mod mai special…

Michael C. Hall, fara sa fie unul din actorii mei preferati, reuseste o transformare totala in thrillerul captivant al lui Jim Mickle, incepand cu fizicul si terminand cu accentul. In rolul lui Richard Dane, fostul criminal in serie este un tata devotat, gata de orice pentru familia sa, capabil sa mearga pana la crima. Daca din punctul asta de vedere, trailerul nu lasa loc de prea mult mister, trebuie sa admit faptul ca Hall e o alegere potrivita pentru rolul lui Richard si ca felul in care a interactionat cu restul distributiei nu te lasa nicio clipa sa iti amintesti ca omul acesta cu mullet si jeans mulati a fost, candva, Dexter.

Alegerea indrazneata in materie de subiect a lui Jim Mickle nu e lipsita de o brutalitate sincera, atat de familiara regizorului. Cadrele care se concentreaza pe personaj, decorul credibil si rustic, culorile tipice decadei optzeciste – toate se imbina perfect pentru a construi povestea unei familii aflata in mijlocul unor intamplari cel putin comune, dar care sunt tesute cu ajutorul unor personaje palbabile si realiste.

Nick Damici isi face si el aparitia in film, aducand aroganta, dar si conformismul, la nivel de arta intr-un rol secundar, bine inchegat, dovedind ca multitalentul e la el acasa in pielea fostului vanator de vampiri.

Sam Shepard si Don Johnson, insa… Oh, doamne, Shepard si Johnson! Cum reuseste duoul Mickle-Damici sa-si croseteze asemenea personaje bolnave mi-e greu sa inteleg, dar cert e ca filmul are multe momente de tensiune extraordinar de bine concepute, thanks to their thrilling hand. Shepard si Johnson sunt antiteza perfecta pentru o poveste care nu are castigatori concreti, si in Cold in July cei doi reusesc sa domine aproape fiecare scena.

Jim Mickle a devenit specialist in a reconstrui epoci distincte in fiecare din filmele sale, unde totul – de la personaje, pana la muzica, decoruri si scenografie sunt alese in asa fel incat rezultatul final sa fie unul fluent, real si captivant. Daca sunteti in cautarea unui thriller adevarat, care face din suspans o arta, creatia lui Mickle este filmul potrivit. Eu nu ma pot abtine sa nu ma reindragostesc de mintea lui ciudata, de fiecare data cand mai face cate un film.

Cold in July a rulat in cadrul Festivalul International de Film Bucuresti, editia a XI-a. Filmul a facut parte din selectia oficiala Quinzaine des realisateurs, Cannes 2014.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu