The Perks of Being a Wallflower

Postat in Reviewuri de - octombrie 21, 2013
The Perks of Being a Wallflower

Inca un film bazat pe un roman, asa-numitul roman coming of age, dar mie imi place sa-i zic bildungsroman, in pur spirit comunist-literar, dar de data asta este vorba de un film care te uimeste prin simplitate, sinceritate, inocenta si lipsa vulgaritatii. The Perks of Being a Wallflower este un film domol, cu un scop bine definit, la care banuiesti ca se poate ajunge, dar ai uneori mici temeri ca rezultatul final ar putea dezamgi. Din fericire, rezultatul final este bun, poate chiar foarte bun pentru un film al anului 2012. Nu stiu daca e de vina regizorul (si autorul romanului) pentru incursiunea in anii ’90 atat de lina, sau daca actorii fresh faced (si aici o includ chiar si pe Emma Watson, pentru ca are aerul acela ireal care o face sa para mereu alta), dar aproape pot jura ca nu e un film al anilor 2000.

The Perks of Being a Wallflower este fix despre asta. Despre cum e sa fii martor tacut al adolescentei tale, despre cum e sa fii mereu pe margine, despre cat de greu e sa iesi din comfort zone. E un film real, fara violenta absolut gratuita din ultimii ani. Totul se intampla departe de era tehnologica in care traim acum, si pentru asta ii sunt recunoscatoare lui Stephen Chbosky, pentru ca a reusit sa faca din filmul sau o bucatica de amintire din anii ’90, fara a fi stirbita de mode inutile sau trenduri sufocante.

Asa cum am mai zis, e un film domol. Si cand spun domol, ma refer in primul rand la personajul principal, Charlie, care e un copil la inceputul adolescentei, marcat de amintiri invizibile, un copil caruia ii e greu sa devina dintr-o data extrovertit, un copil caruia ii e greu sa isi faca prieteni. E un copil la fel ca mine si ca tine, in prima zi de liceu, in cautare de sens si loc si grup. Grupul si-l gaseste alaturi de Sam si Patrick, alaturi de care descopera lumea.

Nu stiu ce-ar putea fi mai bine decat sa descoperi lumea, sa afli ca ai nevoie doar de putine lucruri ca sa fii fericit, sau ca sa afli ca fericirea e de multe ori in fata ta. Charlie a aflat chestiile astea foarte repede si foarte usor, fara multe piedici. Pentru ca Charlie e un personaj precaut, asa cum ar trebui sa fim toti. Sau pentru ca Charlie si-a asumat uneori riscuri, dar riscurile potrivite la momentul potrivit.

Habar n-am sa spun care e reteta perfecta. Cert e ca Charlie a gasit solutia pentru a fi fericit, asa ca ce ne-am putea dori mai mult? Ah, stiu! Sa fim fericiti noi!

Da, The Perks of Being a Wallflower e un coming of age film, unde ti se prezinta o poveste. Povestea poti s-o aplici lejer la tine, sau la oricine din jurul tau. Filmul e o lectie utila, pentru ca afli ca fericirea nu e greu de atins. Si cine n-ar vrea sa stie asta?

Nu pot sa nu ii remark pe Ezra Miller si pe Emma Watson. Daca pe Emma ai mai vazut-o in clasicele filme Harry Potter, Ezra Miller e poster boy pentru filme indie si curajoase. Mi-au placut amandoi, mi-a placut s-o vad pe Emma atat de rebela si totusi constienta de alegerile proaste (abia astept s-o vad in The Bling Ring) si mi-a placut extrem de mult de Ezra. Cred ca de fapt s-a jucat pe sine insusi, dar asta nu e neaparat un lucru rau. Merita urmarit in continuare.

As vrea sa spun cateva cuvinte si despre muzica. Printre New Order, The Smiths, Sonic Youth si Cocteau Twins, il avem pe David Bowie, cu Heroes, the staple song of the movie, care ajunge sa semnifice tot ceea ce vor sa fie cei trei protagonisti. O piesa preferata de-a mea, Heroes va ramane mereu pentru mine si The Tunnel Song, muzica de tranzitie, cu vise si aripi, cu noroi si ploaie, cu nori si soare. Se impleteste cu povestea filmului intr-un mod magnific, nu ai cum sa nu iti placa alegerile facute de Michael Brook.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu