A Scanner Darkly

Postat in Reviewuri de - august 12, 2014
A Scanner Darkly

Cinematografia americana se inchina la doi zei, ambii ciudati si deranjant de chinuitori pentru suflet – unul dintre ei e Stephen King, celalalt este Philip K. Dick. Daca despre King auzim destul de multe, chiar si in prezent, Philip K. Dick este genul acela de pasare rara, care apare odata la cateva generatii si acapareaza totul, fara drept de apel. Cu toata “anonimitatea” sa in randurile cititorului roman de SF clasic, Philip K. Dick este responsabil pentru multe din titlurile devenite celebre in cetatea filmului (Blade Runner, Total Recall, Minority Report, Paycheck, Next, The Adjustment Bureau), si pentru mine A Scanner Darkly este unul din romanele sale care trebuie citit neaparat.

Richard Linklater s-a asezat la carma unei povesti diforme, care atinge mucegaiul sufletesc si psihologic in cele mai sensibile puncte ale sale, si trebuie sa recunosc ca rezultatul final este neasteptat – un film care nu poate fi incadrat prea usor, care nu poate fi digerat cu prea multa placere si care te va lasa cu ganduri si intrebari. Pana la urma, Philip K. Dick se pricepe de minune sa aduca in fata ta niste intrebari de care nu te banuiai capabil si face in asa fel incat sa-ti lasi mintea disecata voluntar, fara sa iti dai seama, iar Linklater nu este nici el strain de marele mister care e omul, asa ca aceasta combinatie se dovedeste a fi fatala pentru un public nitel mai slab.

Universul distopian din A Scanner Darkly este, bineinteles, baza de la care se porneste. Se adauga un pic de hi-tech si politie cu tenta extremista, plus niscaiva droguri declansatoare de epidemie, si iata ca totul se duce rapid la un nivel la care multi refuza sa se gandeasca.

Peste toate astea domneste o tehnica vizuala deosebita, care serveste atat la implicarea noastra in film, dar si la “relaxarea” venita in urma constientizarii faptului ca filmul este, pana la urma, doar un film. A Scanner Darkly a fost filmat digital si animat folosing un rotoscop interpolat, iar rezultatul final este coplesitor. Filmul are o dualitate aparte datorata partii vizuale, amplificand doua senzatii contradictorii – cel de realism palpabil si cel de fictiune indepartata, si acest echilibru te-ajuta sa digeri filmul un pic mai bine.

In afara de numele lui Philip K. Dick si cel al lui Richard Linklater, pe langa tehnica vizuala extrem de potrivita cu tema si pe langa subiectul filmului, A Scanner Darkly vine si cu nume mari si in distributie.

Un Keanu Reeves aparent debusolat este Bob Arctor si, contrar opiniilor extrem de populare de pe internet, impresia pe care mi-a lasat-o Reeves in acest rol este de potrivire perfecta. Bob Arctor este genul de persoana macinata de trairi mult prea intense, iar Keanu Reeves reuseste sa duca intensitatea la un nivel incredibil in acest rol. Cumva natural, fara a exagera, dar mereu cu o traire in plus, Reeves se misca natural in rolul lui Arctor, fara a fi pus in dificultate de povestea alambicata in care se scalda.

Robert Downey Jr. este de nerecunoscut in rolul lui James Barris, fiind inca in perioada sa de “reabilitare”, dar afisand acelasi talent increzator si arogant de care dispune si acum, iar Woody Harrelson, in rolul lui Ernie Luckman, este la fel de previzibil si de “surfer dude”, fara a fi “surfer dude”, ca intotdeauna, semn ca typecast-ul inca il bantuia.

Winona Ryder este o prezenta placuta si surprinzatoare, chiar daca usor confuzanta, iar Rory Cochrane m-a facut sa-l remarc odata cu acest film.

Hipnotismul cartii nu se pierde deloc in flmul asta, iar reteta propusa de Richard Linklater este una care garanteaza calitate pe toate planurile. Regizorul face din misticismul incurcat al mintii lui Philip K. Dick ceva accesibil ochiului liber, si te obliga, din doua cadre, sa-ti deschizi mintea si sa accepti lucruri si fapte incredibil de improbabile. Fara a avea intentia de a revolutiona cinematografia, Linklater o face, expunandu-si viziunea proprie asupra unor ganduri adunate de cineva acum cateva zeci de ani, si A Scanner Darkly este, cred, una dintre dovezile incredibile ale adancimii mintii umane surprinsa pe film.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu