#TBT: Mo’ Better Blues

Postat in Reviewuri, Throwback Thursday de - octombrie 09, 2014
#TBT: Mo’ Better Blues

Daca aveti chef de o atmosfera plina de muzica, jazz si fum, Mo’ Better Blues e filmul potrivit. Desi nu sunt unul dintre cei mai mari fani ai lui Spike Lee, in mare masura din pricina exagerarilor de care sufera domnul antementionat, filmul asta promite foarte mult, daca te uiti in distributie.

Un Denzel Washington nu tocmai la inceput de cariera, dar in mod sigur suferind dupa un rol mai complex, il joaca pe Bleek Gilliam, un trompetist macinat de decizii deloc potrivite, un tip cu talent cat carul si carisma pe masura. Denzel Washington dovedeste ca intotdeauna a fost un profesionist si leading material, jucandu-l pe Bleek cu o lejeritate incredibila si dandu-i dimensiuni nebanuite unui rol care, daca citesti sinopsisul, pare foarte direct si simplu.

Spike Lee si-a asignat lui insusi unul din rolurile principale, desi trebuie sa recunosc faptul ca nu prea-l da afara din casa talentul actoricesc si, in pofida unui rol destul de usurel, nu reuseste sa faca mare lucru.

Noroc cu Wesley Snipes, care reuseste sa echilibreze foarte bine taria de caracter a lui Bleek, punandu-i in fata un contracandidat la talent si carisma extrem de natural si interesant. Shadow e saxofonistul din trupa de jazz a lui Bleek, un tip de o integritate relativa, dar care este foarte bine directionat si stie perfect ce vrea. (Lucru pe care mi l-as dori pentru multa lume, dammit!)

Joie Lee o joaca pe una din iubitele lui Bleek, Indigo, iar Cynda Williams o joaca pe cealalta, Clarke (that’s no typo there). Adevarul e ca nu retin decat faptul ca una din ele era cantareata si ca semanau destul de bine una cu cealalta. Bineinteles, there’s more to that story, dar va las sa descoperiti…

Filmul este un melanj ametitor de senzualitate, muzica, tradare si romantism si, in pofida evidentei lipse de experienta a lui Spike Lee, Mo’ Better Blues reuseste sa fie un film destul de bine realizat. Eforturile lui Spike Lee se concretizeaza intr-o pelicula mereu influentata de muzica, si personajele se dezvolta la fel de serpuitor ca sunetele nascute de trompeta lui Bleek.

Fara a fi vreo pilda insemnata, Mo’ Better Blues e un film realist si direct, ce nu se pierde in exagerari inutile si care nu uita nicicand scopul sau final – in viata esti deciziile pe care le faci. Sa speram ca o faceti pe cea buna urmarind filmul!

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu