#TBT: What’s Eating Gilbert Grape

Postat in Reviewuri, Throwback Thursday de - decembrie 12, 2013
#TBT: What’s Eating Gilbert Grape

Maturizare fortata, frustrare continua, stress si neputinta sau What’s Eating Gilbert Grape.

Cand am ales sa vad acest film, am avut avantajul de a nu fi fan girl al niciunuia din actori (exceptie facand Juliette Lewis si John C. Reilly). Neavandu-ma bine nici cu Leonardo DiCaprio si nici cu Johnny Depp, What’s Eating Gilbert Grape era pe lista mea de must see doar pentru ca stiam ca e un film important de vazut pentru toti cinefilii. Plus, aliteratia din titlu e promitatoare.

Cel mai mult m-a uimit felul in care a jucat Leonardo DiCaprio. Am oarecare experienta (personala si profesionala) cu persoanele cu probleme psihice, iar rolul lui Arnie e cu siguranta cel mai bun rol al lui DiCaprio. Actorul a reusit sa surprinda ticurile unei persoane bolnave si sa le mentina la intensitate maxima pe tot parcursul filmului, fara a cadea in pacatul unei exagerari nerealiste. Cred ca acesta este cel mai reusit rol din tot filmul, pentru ca este emotionat si salbatic, fara a cadea in pacat overactingului.

Juliette Lewis, mereu surprinzatoare, cu aceeasi frumusete deosebita care o caracterizeaza, face un rol secundar din alta lume. La fel de eterica si transparenta ca oricand, cu o putere aparte ascunsa in tunsoarea urata a anilor ’90, este o pereche buna pentru personajul lui Depp, pentru ca stie ce vrea sa fie, chiar daca nu stie ce vrea neaparat.

In rolul lui Gilbert Grape, Johnny Depp e la fel de sec si banal ca intotdeauna. Bine, pe mine e foarte greu sa ma convinga Johnny Depp, caruia ii lipseste profunzimea si versatilitatea necesare unui actor, asa ca o sa-i dau puncte bonus ca nu a stricat un personaj foarte bun.

Caci Gilbert Grape, personajul, este fiecare dintre noi. Este un copil indurerat, un baietel imatur, care refuza sa creasca, desi are responsabilitati de care se achita aproape periodic. Gilbert Grape se scalda in durere si, chiar daca in sinea sa refuza sa creasca, isi accepta soarta si chiar reuseste sa inflorasca, in ciuda situatiei sale dificile.

Da, What’s Eating Gilbert Grape e un film greu, probabil ca handicapul lui Arnie e prea in your face ca sa il faca usor digerabil, dar va spun ca merita cele aproape doua ore din viata voastra ca sa-l urmariti. Pentru ca e o drama adevarata, pe care n-o vedeti des la televizor. Pentru ca e una din putinele ecranizari realiste ale unei persoane cu probleme psihice (nu, Rain Man nu e chiar atat de realist). Pentru ca e usor sa-ti dai seama cat de bine o duci acum fata de altii. Pentru ca iti dai seama ca, indiferent de cat de greu ti-ar fi acum, e cazul sa te ridici si sa mergi mai departe.

What’s Eating Gilbert Grape e plin de lectii de viata, bune si rele. Cred ca e cazul sa luam notite.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu