Warm Bodies

Postat in Reviewuri de - septembrie 30, 2013
Warm Bodies

Dupa kitsch-ul care a fost Twilight, era de inteles de ce mi-a fost greu sa accept un film romantic despre niste zombie funny. Sau o comedie romantica despre zombie. Sau un film cu zombie romantici si amuzanti. Toata reticenta mea s-a spulberat in momentul in care am vazut trailerul, care m-a amuzat peste masura. Fusesem dinainte vrajita de numele lui Malkovich de pe afis, dar am zis sa nu exageram, ca poate e doar o eroare de-a actorului.

Filmul merita vazut la cinema, si nu pentru ca are efecte sau chestii de genul – e chiar banal din punctul asta de vedere. Merita vazut la cinema pentru ca o sa fii alaturi de o sala intreaga de oameni veniti sa faca misto de film, pentru ca toata lumea se asteapta sa fie prost, si o sa te trezesti ca, de fapt, e un film foarte bun, cu replici “proaspete” pe dealul luminos al cinematografiei, cu actori tineri exceptionali (Teresa Palmer e un fel de “poor man’s J-Law, dar nu duce lipsa de talent, poate doar de experienta) si cu John Malkovich.

Experienta la cinema e plina de surprize, cum ar fi un afis pentru agramati, cuvinte dubioase folosite de traducatori, asa ca orice replica poate deveni amuzanta, chiar daca nu asta e scopul ei principal, pentru ca traducatorii reusesc sa inventeze noi instante in limba romana cu acest film.

Nu stiu cat de bine urmareste filmul povestea din roman, pentru ca da, continuam trendul ecranizarilor inspirate de carti, dar pot spune ca mi-a placut ca, in sfarsit, un barbat scrie o carte de genul acesta, o carte care e transformata in film si care nu e fan fiction al unui alt roman celebru.

Dintre momentele memorabile ale filmului pot lista: dialogul intre R (Hoult) si M (Corddry), reticenta lui Julie (Palmer), independenta ei, muzica (anii ’90 si-au gasit un loc special pe coloana sonora a filmului), dar cred ca cel care are cea mai mare importanta e faptul ca dragostea te readuce la viata (la propriu!). Mi-a placut foarte mult idea asta, dar nu ii vad aplicabilitatea in filmele cu zombie, pentru simplul fapt ca originalitatea acestui concept te limiteaza foarte mult si nu-ti permite refolosirea lui, fara a fi nevoit sa compari tot timpul ulterioarele aparitii cu aceasta prima intalnire cu zombii re-inviati.

Vizual vorbind, regizorul s-a achitat foarte bine de sarcina de a ne prezenta o lume distrusa, la capatul sperantei, o viata in campul de lupta impotriva monstrilor de-afara. Care monstri, trebuie sa recunosc, m-au speriat groaznic. Nu zombii in sine, ci mai ales “bonies”, care erau agresivi si violenti peste masura.

Imi plac filmele cu zombie care ne ofera speranta. Shaun of the Dead e unul dintre ele, Warm Bodies e altul. Recunosc ca mi-ar placea sa fie mai multe filme mainstream care sa ofere diverse “solutii” la problema asta, cat mai creative. Pana in momentul de fata, Warm Bodies a castigat concursul “Bine, bine, ne luptam cu ei, ii invingem, si dupa-aia ce?!”.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu