Zombie Hunter

Postat in Reviewuri de - octombrie 20, 2013
Zombie Hunter

Danny Trejo a fost unul din motivele pentru care am ales sa vad acest film, al doilea rationament fiind bazat pe titlu. Orice e cu zombie merita vazut, iar Zombie Hunter a meritat timpul meu.

Sa nu fiu inteleasa prost. Filmul e unul dintre cele mai proaste pe tema zombie, horror, actiune si ce alte categorii sunt listate pe IMDb. Dar filmul are o anumita savoare, un fel de geniu a la Tarantino/Rodriguez in tinerete (sau macar se preface destul de bine), e suficient de amuzant, scenele sunt jucate prost si nu se vor a fi luate in serios, actorii sunt cel mult de categorie M, iar rezultatul final este un film simplu, care evoca suficiente puncte din pop culture cat sa-l faca placut si suportabil.

Zombie Hunter aduce un omagiu tacut filmelor SF din anii ’80, prafuite si uscate (cel mai bun exemplu: Mad Max) prin intermediul lui Hunter. La fel, coloana sonora te plimba prin hair metalul din decada optzecista, dar in momente-cheie ti-l serveste fara restrictii pe… Skrillex himself. Sangele roz, improscat din plin pe ecranele noastre, m-a facut sa zambesc, gandindu-ma la un wannabe-noir si la cum ar fi daca copilul ilegitim al lui Tarantino cu Robert Rodriguez ar fi facut un zombie movie acum 20 ani. Scrisul de care abuzeaza King e si el o metoda de evocare a filmelor noir, asa ca prefer sa cred ca regizorul a vrut doar sa aminteasca de acest prolific gen al cinematografiei si sa-l suprapuna cu alte teme, pentru a-l repopulariza.

Ce-am inteles eu din Zombie Hunter? Kids, don’t do drugs! Especially not Natas! (Vreo referinta la “Satan”, poate? Cine stie?) Also, Machete dies (again!!! E al doilea film cu zombie pe care il vad anul asta in care Danny Trejo moare, something must be up). Never strip, never dance naked and never, ever! show your boobies (dar asta stiam deja, e tema recurenta in filmele horror). Alcoolul e bun, drink as much as you can si, daca se poate, ia un Camaro obosit si plimba-te prin tara ocupata de “eaters”.

Zombie Hunter e “infestat” cu referinte de tot felul. I’m too old for this shit. Monstrul din Resident Evil 1&2. Final girl. No black dudes care sa moara, insa. Muzica puternica si foarte bine aleasa pentru fiecare scena. Scrisul “noir”. Sangele “noir”. Seriozitatea lui Hunter. Machete!

Filmul e delicios de vazut cu prietenii, mai ales pentru fanii horror-ului campy, e suficient de kitchos cat sa te faca sa razi, fara a deveni penibil (poate doar uneori). Lectiile sunt aceleasi ca in toate filmele horror, poate doar viziunea difera putin. All in all, pure entertainment, fara a fi gorish sau serios.

Aceasta postare a fost scrisa de
Pasionata de litere si filme, am incercat sa gasesc modalitatea prin care sa le imbin, fara a provoca o noua apocalipsa. Ma puteti citi si pe www.breathemein.net si www.nimic.info.

Lasa un comentariu